• Titularizare
  • Subiecte titularizare 2024

Subiecte titularizare biologie: Modele de teste REZOLVATE 2024

Modele de subiecte [REZOLVATE] pentru examenul de titularizare din 2024: Biologie 

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore.

Testul nr. 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. 8 puncte
Scrieti litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.

1. Deutoneuronul caii sensibilitatii tactile epicritice este localizat in:
a) bulbul rahidian;
b) cornul anterior medular;
c) cornul posterior medular;
d) talamus.

2. La eucariote, transcriptia este procesul prin care se realizeaza:
a) copierea informatiei genetice de pe una dintre catenele ADN-ului;

b) sinteza moleculei de ADN dupa modelul semiconservativ;
c) separarea ARNm in cele doua catene complementare;
d) traducerea mesajului genetic din ARNm la nivelul ribozomilor. 

Modelele de subiecte prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare BIOLOGIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

3. In cazul in care, in F1, sunt 25% descendenti baieti bolnavi si 25% descendenti baieti sanatosi, 25% descendenti fete sanatosi si 25% descendenti fete sanatosi, dar purtatori ai genei pentru daltonism, genotipurile organismelor parentale sunt:
a) XdX x XY;
b) XdX x XdY;
c) XdXd x XY;
d) XdXd x XdY.

4. In cazul unei transfuzii de sange, o persoana cu grupa sangvina A si Rh negativ, poate dona sange unei persoane cu grupa sangvina:
a) A si Rh negativ;
b) B si Rh negativ;
c) O si Rh pozitiv;
d) B si Rh pozitiv.

B. 12 puncte
Celula este unitatea de baza a tuturor vietuitoarelor. Diviziunea celulei se poate realiza direct sau indirect (prin mitoza si meioza).
a) Stabiliti o asemanare si o deosebire dintre profaza mitozei si profaza I a meiozei.
b) Evidentiati conceptul biologic fundamental “unitatea structura - functie„ pentru un tip de tesut muscular (la alegere).
c) Construiti doua enunturi (afirmative) dintre care un enunt adevarat si un enunt fals.
Folositi, in acest scop, informatia stiintifica specifica urmatoarelor continuturi:
- Floarea la Gimnosperme;
- Rolul pigmentilor asimilatori in procesul de fotosinteza.

Se va construi un singur enunt din fiecare continut.
Modificati enuntul fals, astfel incat acesta sa devina adevarat. Nu se accepta folosirea negatiei.

C. 10 puncte
Capacitatea pulmonara totala a unui adolescent este egala cu 6300 ml aer. Printr-o expiratie fortata, adolescentul elimina din plamani un volum de aer egal cu 2100 ml.
a) Calculati volumul inspirator de rezerva al adolescentului, stiind ca, volumul curent este egal cu 500 ml aer, iar volumul rezidual are o valoare de trei ori mai mare decat cea a volumului curent. Scrieti toate etapele rezolvarii problemei.
b) Formulati o alta cerinta cu care completati aceasta problema. Rezolvati cerinta pe care ati propus-o.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 

Alcatuiti un eseu cu tema „Hormonii adenohipofizari” dupa urmatorul plan:
- denumirea a cinci hormoni secretati de adenohipofiza;
- prezentarea, a cate doua exemple de actiuni in organism pentru fiecare hormon adenohipofizar denumit;
- prezentarea unui mecanism de reglare a secretiei unuia dintre hormonii adenohipofizari denumiti;
- prezentarea a doua boli endocrine, precizand pentru fiecare boala: denumirea, cauza, cate doua exemple de manifestari.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 

Secventele urmatoare sunt selectate din programele scolare de biologie pentru clasa a VII- a, respectiv a XI-a si cuprind competente specifice si o parte dintre continuturile cu ajutorul carora se pot forma/dezvolta competentele respective. Pentru rezolvarea cerintelor, se au in vedere aceste continuturi.

Clasa a VII-a

Competente specifice	Continuturi
1.2. Realizarea independenta a unor activi- tati de investigare pe baza unor fise de lu- cru elaborate de elev.	Functiile de relatie • Sistemul nervos la om: clasificare; alcatuire, functii (encefalul, maduva spinarii, nervii); neuronul - alcatuire si proprietati.

(Programa scolara pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIII-a Aprobat prin ordin al ministrului educatiei nationale nr. 3393/28.02.2017)

Clasa a XI-a

Competente specifice	Continuturi
3.2. Elaborarea si aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare si rezolvare.	RESPIRATIA- ventilatia pulmonara, trans- portul gazelor, schimbul de gaze, volume si capacitati respiratorii.

(Programe scolare pentru ciclul superior al liceului, Biologie, Clasa a XI-a, Aprobat prin ordinul ministrului nr. 3252/ 13.02.2006)

Alegeti una dintre secventele de programe scolare de biologie de mai sus.
Proiectati activitatea didactica, centrata pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competenta specifica precizata in secventa de programa scolara aleasa, avand in vedere urmatoarele:
- explicarea relatiei dintre competenta specifica si continuturile respective;
- un exemplu de metoda didactica utilizata, argumentarea utilizarii acestei metode didactice si exemplificarea modului in care poate contribui la formarea/dezvoltarea competentei specifice din secventa de programa scolara aleasa;
- doua exemple de activitati de invatare adecvate continuturilor din programa scolara;
- un exemplu de mijloc de invatamant care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice, cu precizarea: secventei didactice in care este valorificat; unei modalitati de integrare in secventa didactica respectiva, unei forme de organizare a activitatii didactice si argumentarea folosirii acestei forme de organizare in situatia respectiva;
- elaborarea, folosind limbajul stiintific adecvat, a unui item de tip problema, prin care se evalueaza competenta specifica precizata in secventa din programa scolara aleasa;
- mentionarea a doua reguli/conditii de proiectare a unui item de tip pereche/asociere, a unui avantaj si a unui dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi;
- precizarea a doua functii ale evaluarii scolare.

Nota: Se puncteaza corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate utilizata in elaborarea itemului. 

Modelele de subiecte prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare BIOLOGIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

Testul nr. 6

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. 8 puncte
Scrieti pe foaia de concurs, litera corespunzatoare raspunsului corect. Este corecta o singura varianta de raspuns.

1. Peretele celular intalnit la unele organisme eucariote contine:
a) o substanta caracteristica numita mureina;
b) molecule de celuloza inglobate intr-o matrice de hemiceluloza si pectina;
c) lipoproteine;
d) proteine membranare.

2. Plasmidele bacteriene sunt un tip de ADN extracromozomial ce prezinta caracteristici:
a) sunt atasate de mezozom;
b) prezinta bucle si superrasuciri;
c) reprezinta materialul genetic al bacteriilor;
d) se replica independent de cromozom.

3. Cordoanele nervoase din maduva spinarii fac legatura cu diferite etaje ale S.N.C:
a) cordoane scurte ce leaga segmente medulare;
b) cordoane lungi ascendente, conduc informatii catre efectori;
c) cordoane descendente ce aduc informatii de la receptori;
d) cordoane de asociatie situate in apropierea substantei cenusii.

4. ADN denaturat:
a) are compozitie identica cu ARN-ul mesager;
b) nu contine timina;
c) se formeaza pe baza de complementaritate;
d) se obtine prin ruperea puntilor de hidrogen la temperatura ridicata. 

Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇  

B. 12 puncte
Maladiile erediare sunt cauzate de modificari ale materialului genetic.
a) Precizati cauza aparitiei maladiei,,cri-du-chat” si numarul de cromozomi dintr-o celula somatica a unui individ care manifesta aceasta maladie;
b) Explicati cauza aparitiei anomaliilor numerice heterozomale;
c) Construiti doua enunturi (afirmative) dintre care un enunt adevarat si un enunt fals folosind informatia stiintifica specifica urmatoarelor continuturi:
- Microcefalie;
- Deletie.
Se va construi un singur enunt din fiecare continut.
Modificati enuntul fals, astfel incat acesta sa devina adevarat. Nu se accepta folosirea
negatiei.

C. 10 puncte
Sangele este pricipalul component al mediul intern al vertebratelor.
a) Calculati cantitatea de apa din plasma sangelui unui adult, stiind urmatoarele:
- Adultul cantareste 90 kg;
- Volumul sanguin reprezinta 7% din masa corpului;
- Elementele figurate reprezinta 45% din volumul sanguin;
- Apa reprezinta 90% din compozitia plasmei sanguine.
Scrieti toate etapele rezolvarii problemei.
b) Folositi o alta cerinta pentru completarea acestei probleme, folosind informatii stiintifice specific biologiei. Rezolvati cerinta propusa.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Alcatuiti un eseu cu tema ,,Nervii spinali si reflexele medulare” dupa urmatorul plan:
- Enumerarea a sase notiuni specifice acestei teme;
- Realizarea schemei arcului reflex si definirea notiunilor de ,,act reflex” si
,,arc reflex”
- Construirea cu ajutorul acestora a unui text coerent, format din trei, patru fraze, folosind corect si in corelatie notiunile enumerate; 

Modelele de subiecte prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare BIOLOGIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Urmatoarele secvente sunt selectate din programele scolare de biologie pentru clasa a VI-a, respectiv a X-a si cuprind competente specifice si o parte dintre continuturile cu ajutorul carora se pot forma,dezvolta competentele respective. Pentru rezolvarea cerintelor, se au in vedere aceste continuturi.

Clasa a VI-a

Competente specifice	Continuturi
3.2 Elaborarea unor algoritmi pentru realizarea unor activitati de investigare a lumii vii	Respiratia in medii de viata diferite traheala [.....,] ,branhiala [ ], pulmonara.

(Programa scolara pentru disciplina Biologie, Clasele a V-a - a VIII-a, Aprobat prin ordin al ministrului educatiei nationale nr. 3393/28.02.2017)

Clasa a X-a

Competente specifice	Continuturi
1.3. Identificarea structurii microscopice a organelor vegetale si animale in vederea explicarii relatiei dintre structura si functie	Morfologia organelor vegetative Structura tesuturilor vegetale, embrionare [.....], definitive [ ] Structura tesuturilor animale, epiteliale [ ], conjunctive [ ]

(Programa scolara pentru clasa a IX-a, Ciclul inferior al liceului, Biologie Aprobat prin ordin al ministrului nr. 3458/09.03.2004)

Alegeti una dintre secventele de programe scolare de biologie de mai sus.
Proiectati un demers didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competenta specifica precizata in secventa de programa scolara aleasa, avand in vedere urmatoarele:
- explicarea relatiei dintre competenta specifica si continuturile respective;
- doua exemple de activitati de invatare adecvate continuturilor din programa scolara;
- un exemplu de metoda didactica utilizata si doua caracteristici ale acestei metode didactice;
- un exemplu de mijloc de invatamant care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice, precizand: secventa didactica in care este valorificat; o modalitate de integrare in secventa didactica respectiva, o forma de organizare a activitatii didactice, cu argumentarea folosirii acesteia in situatia respectiva;
- evaluarea competentei specifice precizata in secventa din programa scolara aleasa, avand in vedere urmatoarele: elaborarea, folosind limbajul stiintific adecvat, a unui item de tip intrebare structurata; mentionarea a doua reguli/conditii de proiectare si a doua avantaje ale folosirii acestui tip de itemi;
- precizarea a doua functii ale evaluarii scolare.

Nota: Se puncteaza corectitudinea stiintifica a informatiei de specialitate utilizata in elaborarea itemului.

 

SUGESTII DE REZOLVARI: Model de subiecte pentru examenul de titularizare din 2024 - Biologie 

 

• Se puncteaza orice modalitate de rezolvare corecta a cerintelor.
• Nu se acorda punctaje intermediare, altele decat cele precizate explicit in barem. Nu se acorda fractiuni de punct.
• Se acorda zece puncte din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

Testul nr. 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A.
Se acorda cate 2p. pentru fiecare raspuns corect: 1a; 2a; 3a; 4a.

B.
a) Asemanare: ambele sunt diviziuni indirecte
Deosebire: profaza I este mai lunga decat profaza mitozei.
b) Tesutul muscular striat intra in alcatuirea musculaturii scheletice, a limbii, a treimii superioare a esofagului si a unor sfinctere. Acest tesut se contracta voluntar. Tesutul muscular striat are celule cilindrice cu extremitati rotunjite sau ramificate. In sarcoplasma reticulul endoplasmic formeaza doua tipuri de canale cu rol in contractia musculara, numerosi nuclei periferici, mitocondrii si miofibrile. La microscopul optic, miofibrilele se prezinta sub forma unor discuri (benzi) clare sau intunecate, cu dispozitie alterna, situate la acelasi nivel in toate miofibrilele, dand fibrelor aspect striat. La microscopul electronic se observa ca fiecare miofibrila este formata din doua tipuri de miofilamente: unele formate din miozina, altele formate din actina. Miozina si actina sunt proteine contractile.
c) Construiti doua enunturi (afirmative) dintre care un enunt adevarat si un enunt fals.
Folositi, in acest scop, informatia stiintifica specifica urmatoarelor continuturi:
- Floarea la Gimnosperme;
- Rolul pigmentilor asimilatori in procesul de fotosinteza.
Enunt adevarat: Pigmentii asimilatori au rolul de a capta energia luminii si de a o converti in energie chimica.
Enunt fals: Sepalele si staminele alcatuiesc partea asexuata a florii la angiosperme.
Sepalele si petalele alcatuiesc partea asexuata a florii la angiosperme.

C.
a)
VR = VC x 3 VR = 500 ml x 3
VR = 1500 ml aer
CPT = VIR + VER + VC +VR 6300 = VIR + 2100 + 500 + 1500
VIR = 6300 – 4100
VIR = 2200 ml aer

b) Cum se numeste volumul respirator care nu poate fi masurat spirometric?
Volum rezidual. 

 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare BIOLOGIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

   Adenohipofiza este partea cea mai dezvoltata a hipofizei, reprezentand aproximativ 75% din masa glandei. Secreta si elibereaza hormoni foarte importanti: TSH (tireotropina), hormon stimulator tiroidian, ce influienteza metabolismul bazal, LH (hormon luteinizant): intevine in ovulatie si in maturarea corpului galben, FSH (hormon foliculostimulant): stimuleaza dezvoltarea folicului ovarian si alcatuirea corpului galben la femei, ACTH (corticotropina): stimuleaza sinteza hormonilor steroizi in corticosuprarenala si influienteaza metabolismul glucidic, STH (somatotropina): stimuleaza cresterea si dezvoltarea tesuturilor moi si creste glicemia.
   Hormonii prezinta diferite mecanisme de reglare (de exemplu reglarea secretiei de hormon de crestere se realizeaza de catre hipotalamus prin doi neurohormoni-unul cu rol inhibitor si unul cu rol stimulator; starile de stres stimuleza de asemenea secretia de hormon).
   Dereglarea functiei unui hormon duce la aparitia unor boli. Hiposecretia se hormon soma-totrop in copilarie produce nanism hipofizar (dimensiuni reduse ale corpului, functii psihice normale), iar hipersecretia la maturitate duce la acromegalie (dezvoltarea exagerata a extremitatilor si a unor organe).

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

   Componenta fundamentala a programei scolare este cea referitoare la competentele specifice si continuturi. Competentele specifice sunt definite pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar, fiind etape in dobandirea competentelor generale. Competentelor specifice li se asociaza, prin programa, unitatile de continut ce se prezinta sub forma unui cumul de informatii, deprinderi, atitudini, care deriva din sarcinile specifice pe care le are de indeplinit educatia. Prin intermediul unor metode, continuturile trebuie sa fie abordate de catre elev in amanunt, prelucrate, stocate, reproduse si aplicate conform cerintelor stabilite prin obiective.
   In particular, competenta aleasa, elaborarea si aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare si rezolvare, se poate dobandi pe parcursul orelor de biologie, realizate cu prilejul studiului procesului de respiratie la om. Elevii, in timpul orelor de predare, dar si de recapitulare sau evaluare, isi pot forma capacitatea de a elabora si aplica algoritmi de identificare, investigare, experimentare si rezolvare de probleme referitoare la acest proces.
   Demonstratia este metoda de explorare a realitatii, prin care profesorul transmite mesajul elevilor prin intermediul unui proces si anume procesul de respiratie; acesta poate fi transmis cu ajutorul desenului la tabla sau a mijloacelor audio-vizuale (un scurt filmulet in care este evidentiata ventilatia pulmonara), avand drept scop asigurarea unei baze perceptive in mod practic. Profesorul pregateste din timp materialele necesare demonstratiei si prezinta elevilor scopul acesteia, dupa ce face in prealabil o reactualizare a cunostintelor elevilor. Acestia trebuie sa urmareasca un scurt film despre ventilatia pulmonara si sa raspunda apoi intrebarilor adresate de profesor (elevii vor rezolva cerintele de pe fisa de lucru pe care o vor primi dupa vizionare), cu ajutorul caruia vor descoperi noile cunostinte si vor formula concluzii. Observarea independenta consta in urmarirea sistematica a acestui proces de catre elevi, sub indrumarea profesorului, care are drept sarcina organizarea si sprijinirea ei, elevii fiind principalii actori. Elevii observa, la cererea profesorului, filmuletul, dar si desenele din manual, cu ajutorul carora incearca sa identifice caracteristicile inspiratiei si expiratiei, completand astfel fisa de lucru, mijloc didactic care poate fi folosit cu succes in dirijarea invatarii.
   Elevii au pe mesele de lucru fisa de lucru (in care sunt precizate cateva cerinte referitoare la acest proces, precum si o problema la care trebuie sa calculeze capacitatea pulmonara totala a unei persoane), manualul si atlasul anatomic. Profesorul le precizeaza timpul necesar rezolvarii cerintelor din fisa de lucru. Colectivul clasei este impartit de catre profesor in grupe de maxim patru elevi, fiecare dintre acestia avand de efectuat diferite sarcini de lucru in cadrul grupei: un elev citeste cerintele, altul cronometreaza timpul, unul cauta rezolvarea la sarcinile de pe fisa, unul prezinta concluziile la final. Metoda invatarii pe grupe permite ca elevii sa invete in ritm propriu, dezvolta la elevi abilitati de comunicare si colaborare, activizeaza, elevii pot invata unii de la altii.
   Competenta de evaluare pentru itemul de tip problema este aplicarea cunostintelor referitoare la diferite procese biologice in rezolvarea de probleme.
Enunt: Capacitatea vitala a unui sportiv este de 4500 ml aer. Printr-o expiratie fortata, sportivul elimina din plamani un volum de aer egal cu 2300 ml. Calculati volumul inspirator de rezerva al adolescentului, stiind ca, volumul curent este egal cu 500 ml aer.
   Regulile de proiectare a unui item de tip asociere sunt ca cele doua coloane sa se afle pe aceeasi pagina si ca numarul premiselor sa difere de numarul raspunsurilor. Avantajul folosirii unui astfel de item este obiectivitatea crescuta, iar dezavantajul este faptul ca nu evalueaza nivele cognitive superioare.
Evaluarea scolara prezinta numeroase functii, dintre care amintim functia diagnostica si functia motivationala.

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare BIOLOGIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

 

Testul nr. 6

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A.
Se acorda cate 2p. pentru fiecare raspuns corect: 1c; 2c; 3c; 4b.

B.
a) Sindromul ,,cri du chat” - tipatul de pisica, denumit si sindromul 5p- sau sindromul Lejeune este o afectiune genetica rara, determinata de lipsa unei portiuni variabile a cromozomului 5. Sindromul este denumit astfel datorita plansetului tipic, de tonalitate inalta („plansetul pisicii”) care apare inca de la nastere; mai tarziu, numeroase persoane afectate au un timbru vocal inalt. Maladia asociaza retard mental si dezvoltare motorie intarziata. Sindromul tipatului de pisica apare datorita lipsei unei portiuni din bratul scurt al cromozomului 5. Majoritatea cazurilor (circa 85%) apar din cauza deletiei acestei portiuni, intr-o mutatie de novo (un defect genetic nou, aparut atunci cand se formeaza embrionul). Aproximativ 10-15
% din cazuri rezulta din segregarea incompleta a unei translocatii echilibrate de la nivelul cromozomului unui parinte. In acest caz, pe langa monosomia 5p poate aparea si o trisomie variabila, care poate agrava aspectul clinic. In peste 80% din cazuri, defectul genetic este transmis de catre tata. Defectul genetic cel mai frecvent este lipsa unei portiuni variabile (30- 60%) din regiunea terminala a bratului scurt al cromozomului 5. Cromozomii reprezinta modalitatea de condensare a materialului genetic (ADN) dintr-o celula, atunci cand ea se divide. In mod normal, fiecare celula, in afara de cele sexuale, contine 22 perechi de cromozomi autozomali si doi cromozomi sexuali (XX sau XY). Cromozomii au un brat lung – q si un brat scurt – p. In sindromul cri du chat, in cursul formarii embrionului, o parte din materialul genetic care formeaza bratul scurt al cromozomului 5 lipseste. In majoritatea cazurilor, sindromul 5p- nu este mostenit de la parinti, ci este cauzat de o mutatie spontana, imprevizibila. Exista, insa, si cazuri rare in care un parinte asimptomatic transmite un defect genetic care la fat cauzeaza acest sindrom.

b) Cauza anomaliilor cromozomiale este de obicei atribuita accidentelor din timpul replicarii ADN sau diviziunii celulare. In mod normal, orice probleme sunt corectate de enzime la punctele de control sau celula divizanta nu are voie sa treaca la urmatoarea faza a ciclului celular. Daca greselile nu sunt observate sau fixate, anomaliile cromozomiale pot provoca moartea celulelor sau anomaliile pot fi transmise descendentilor cu consecinte potential grave. Cand cromozomii nu se separa corect, celulele pot ajunge cu cromozomi lipsa sau in plus. Anomaliile cromozomiale caracterizate printr-un numar atipic de cromozomi sunt numite aneuploidie. De exemplu, trisomia 21 (sindromul Down) este cauzata de o copie suplimentara a cromozomului 21 din ovul sau sperma, care are ca rezultat ovulul fertilizat primind trei copii ale cromozomului 21. Trisomia mozaica 21 este o forma rara de sindrom Down care se intampla dupa fertilizare Trisomia 13 (sindromul Patau) provoaca dizabilitati intelectuale si fizice severe. Trisomia 18 (sindromul Edwards) este si mai severa si poate ameninta supravietuirea copiilor. Trisomia X este o copie suplimentara a cromozomului X din celulele sexuale feminine. Sindromul Klinefelter se intampla atunci cand un barbat mosteneste un cromozom X suplimentar de la mama sa; conditia XXY este uneori asociata cu varsta materna avansata. Monosomia apare atunci cand un cromozom lipseste partial sau in totalitate. De exemplu, femeile cu sindrom Turner au doar un cromozom X in loc de doi cromozomi X. Sindromul Cri du chat rezulta dintr-o stergere a bratului scurt al cromozomului 5.

c) Enunt afirmativ: Microcefalia este o malformatie congenitala care consta in faptul ca bebelusul are un cap mult mai mic decat normal, in timpul sarcinii, capul creste o data cu cresterea creierului.
Enunt fals: Deletia genelor sau mutatiile genetice in care o parte a cromozomului sau o secventa de AND este in plus, in consecinta si materialului genetic.
Modificarea enuntului fals: Deletia genelor sau mutatiile deletii sunt anomalii genetice in care o parte a cromozomului sau o secventa de ADN lipseste. Deletia este pierderea materialului genetic.

C.
a) Rezolvarea problemei:
90 kg x7% = 6,3 l sange
6,3 sange x 55% = 3,46 l plasma
3,46 l plasma X 90% =3,11 l apa

b) Formularea altei cerinte:
Calculati cantitatea de substante organice din sange.
Rezolvare: 3,46 l plasma x 9% substante organice = 0,31.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

   Prin intermediul nervilor spinali, sistemul nervos central primeste informatii de la trunchi si membre, sub forma de influx nervos controland diverse activitati complexe efectuate de acestea.
   Maduva spinarii indeplineste doua functii: functia reflexa care se realizeaza de catre centrii nervosi din substanta cenusie si functia de conducere care se realizeaza prin propagarea impulsurilor nervoase pe traseul fasciculelor ascendente si descendente.
   Functia reflexa se realizeaza pin actul reflex, care reprezinta reactia de raspuns a organismului la actiunea unui stimul din mediul extern sau intern asupra unui receptor.
   Functia de conducere presupune transmiterea informatiilor sub forma de influx nervos de la receptori catre diferiti centrii din nevrax si transmiterea comenzilor de la centrii nervosa catre efector. Functia de conducere are ca substrat anatomic substanta alba constituita din fascicule ascendente si descendente.
   Receptorii, aduc informatii din mediile extern si intern, receptionand stimulii din
organele de simt pe care ii transforma in impuls nervos.
Receptorii se pot clasifica:

- dupa Sherington in: extero- , proprio- si interoreceptori
- dupa natura stimulului in: mecano- , termo- , chemo- si electromagneticoreceptori
- in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori
   Eseul se refera si la reflexele medulare a caror functie se realizeaza prin intermediul arcului reflex. Un arc reflex are 5 componente: celula senzitiva (receptoare), nerv senzitiv, centru nervos, nerv motor si organ efector. Actul reflex este raspunsul automat al unui organ efector (muschi sau glande) la actiunea unui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente anatomice: receptorul, calea aferenta, centrii nervosi, calea eferenta si efectorii. Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale (gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi - mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice (receptorii tegumentari, prioceptorii). Uneori, rolul de receptori il indeplinesc chiar terminatiile dendritelor (receptorul olfactiv, receptorii durerosi). La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos si, astfel, se realizeaza traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica.
   Calea aferenta. Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau din cei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi si mixti). Distributia caii aferente spre centrii nervosi se face in doua moduri: convergenta este un mod de distributie in care un singur neuron central primeste contacte sinaptice de la mai multe fibre aferente; divergenta consta in ramificarea unei singure fibre aferente la mai multi neuroni centrali.
   Centrii nervosi. Potentialele de actiune dendritice, ajunse la neuronul senzitiv, se propaga mai departe centrifug de-a lungul axonului acestuia, pana la prima sinapsa. In cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni, unul senzitiv si unul motor), centrul nervos al reflexului este reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice). In cazul unor activitati reflexe mai complexe, calea aferenta este formata dintr-un lant alcatuit din trei sau mai multi neuroni senzitivi, iar centrii reflecsi sunt reprezentati de totalitatea sinapselor care se realizeaza in ariile corticale sau in nucleii subcorticali ce primesc si prelucreaza informatia primita de la periferie si elaboreaza raspunsul efector (reflexe polisinaptice). Prin centrul unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv. Sistemul nervos central are trei nivele majore, cu roluri functionale specifice: nivelul maduvei spinarii; nivelul subcortical; nivelul cortical.
   Calea eferenta. Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector. Cea mai simpla cale eferenta se intalneste la reflexele somatice; ea este formata din axonul motoneuronului α din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. In cazul sistemului nervos vegetativ, calea eferenta este formata dintr-un lant de doi neuroni motori: un neuron preganglionar, situat in coarnele laterale ale maduvei spinarii sau intr-un nucleu vegetativ din trunchiul cerebral; un neuron postganglionar, situat in ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali).

Efectorii. Pentru sistemul nervos somatic, efectorii sunt muschii striati, iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muschii netezi, glandele endocrine si cele exocrine.

Schema arcului reflex:

Sursa imagine: https://www.bing.com/images/search?view=detailV2&ccid=8uuOuI4a&id=BDFD3A05F7A2204848BE52E8B9F0AAC6117 38E75&thid=OIP.8uuOuI4agXMWHMtDX

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

   Proiectarea demersului didactic centrat pe elev, prin care se poate forma/dezvolta competenta specifica precizata in secventa ,,Structura tesuturilor vegetale si animale”.
   Componenta fundamentala a programei scolare este cea referitoare la competentele specifice si continuturi. Competentele specifice se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar fiind etape in dobandirea competentelor generale. Competentelor specifice li se asociaza, prin programa, unitatile de continut ce se prezinta sub forma unui cumul de informatii deprinderi, atitudini, ce deriva din sarcinile specifice pe care le are de indeplinit educatia. Prin intermediul unor metode, continuturile trebuie sa fie abordate de catre elev in amanunt, prelucrate, stocate, reproduse si aplicate conform cerintelor stabilite prin obiective.
   In particular, competenta reprezentata de identificarea structurilor biologice microscopice in vederea caracterizarii lor se poate dobandi pe parcursul orelor de microscopie realizate cu prilejul studiului structurii tesuturilor vegetale si animale. Elevii, in timpul orelor de predare dar
si de recapitulare, isi pot forma capacitatea de identificare a structurilor microscopice, lucru ce poate fi consolidat pe parcursul anilor de liceu, la lectiile legate de studiul tesuturilor animale si vegetale sau la cele legate de celula umana.
   Activitatile de invatare folosite in cadrul demersului didactic pot fi: descoperirea prin observare microscopica si macroscopica a tesuturilor vegetale si animale.
   In cadrul acestei etape de invatare s-au folosit: materialele necesare pentru observare: bulb de ceapa, colorant, lama, lamela, preparate microscopice cu tesuturi animale si modul de lucru, unde sunt precizate toate etapele desfasurarii activitatii practice cu sarcinile de lucru corespunzatoare (realizarea preparatelor, realizarea desenelor structurilor observate, identificarea componentelor cu ajutorul imaginilor celulei din manual sau a celor proiectate/desenate pe tabla de catre profesor etc).
   Problematizarea, ce presupune formarea unei personalitati armonios dezvoltat de catre elev, care trebuie sa posede initiativa, independenta in gandire si actiune, priceperi de colaborare in grup, capacitatea de a rezolva probleme. Elevii vor lucra pe baza sarcinilor trasate de professor, in final vor prezenta rezultatele obtinute. De exemplu, elevii vor rezolva cerintele referitoare la asemanarile si deosebirile dintre tesuturile vegetale si tesuturile animale si vor rezolva o predictie legata de functionarea organismului in absenta unui tip de tesut.
   Ca metoda didactica s-a folosit lucrarea practica de microscopie. Caracteristicile acestei metode constau in executarea de catre elevi (sub conducerea profesorului) a diferitelor sarcini de lucru in scopul aplicarii cunostintelor, solutionarii unor probleme practice, dobandirii unor priceperi si deprinderi de aplicare a teoriei in practica; primele lucrari practice se executa numai pe baza unor demonstratii – instructaj oferite de catre profesor. Ulterior executia lor necesita parcurgerea unor etape: planificarea individuala a lucrului in laborator efectuarea propriu–zisa a lucrarii in mod constient si independent, precum si controlul si autocontrolul muncii efectuate. In ceea ce priveste mijlocul de invatamant utilizat in vederea identificarii structurilor microscopice s-a folosit microscopul scolar. Astfel, preparatele vor fi realizate, mai intai, de catre professor, apoi de catre elevi sub atenta monitorizare a cadrului didactic; dupa realizare urmeaza etapa de observare la microscop si de identificare a partilor componente ale tesuturilor vegetale; daca se urmareste identificarea componentelor celulelor animale, se vor folosi preparate microscopice fixe, deja realizate din dotarea laboratorului de biologie, elevii urmand doar sa observe la microscop structurile respective, sa le de identifice si sa le deseneze. Forma de organizare a activitatii didactice a fost activitatea pe grupe. Argumentarea folosirii formei de organizare consta in faptul ca colectivul clasei poate fi impartit in grupe de maxim patru elevi, fiecare dintre acestia avand de efectuat diferite sarcini de lucru cum ar fi realizarea preparatului din foita de ceapa, frunze, pulpa unor fructe, unele seminte, unde se pot observa tesuturile de aparare, secretor, de depozitare, pregatirea microscopului, fixarea preparatului si observarea acestuia de catre fiecare membru al echipei cu realizarea desenului celulelor observate si identificarea componentelor (in masura in care baza materiala a scolii face posibil acest lucru poate fi utilizata activitatea individuala).
   In evaluare s-a folosit realizarea unui item tip intrebare structurata.
Exemplu: Tesuturile nu functioneaza independent, ci in cooperare cu alte tesuturi, participand la realizarea functiilor complexe ale organelor.
Cerinta/Enunt: Precizeaza ce tesuturi animale nu au echivalent in lumea plantelor, evidentiaza prin ce tesut se poate realiza legatura dintre organe.

Raspuns: Tesutul muscular si tesutul nervos nu le intalnim in tipurile de tesuturi vegetale. Tesutul conjuctiv face legatura dintre organe. Reguli/conditii de proiectare a acestui item:
1. Intrebarea trebuie sa ceara raspunsuri simple la inceput si sa creasca dificultatea spre sfarsit.
2. Fiecare subintrebare va fi autocontinuta si nu va depinde de raspunsul corect la subintrebarea precedenta.
Acest tip de itemi au urmatoarele avantaje: construirea progresiva a dificultatii si complexitatii dorite precum si stimularea creativitatii si originalitatii pentru elevi.
Evaluarea scolara prezinta numeroase functii, dintre care amintim functia diagnostica si functia motivationala. Functia diagnostica face cunoscute situatiile si factorii care conduc la obtinerea anumitor rezultate ale elevilor pentru a stabili eventualele proceduri de remediere a punctelor critice. Functia motivationala are rol in stimularea activitatii de invatare a elevilor prin valorificarea optima a feedback-ului pozitiv oferit de catre actul evaluativ in sine. 

Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru examenul de titularizare BIOLOGIE. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi. 

 

Subiect si Barem Biologie Titularizare 2023  

Subiect si Barem Biologie Titularizare 2023 
 

Subiecte si barem de corectare EDU Titularizare Biologie 2022 - 13.07.2022 

Subiecte Titularizare Biologie 2022

Barem Titularizare Biologie 2022